Bazele genetice ale culorilor la porumbeii voiajori  

Dintre vietuitoarele planetei care se afla pe o treapta evolutionala avansata pasarile sunt o categorie aparte, deoarece s-au adaptat folosirii unuia dintre mijloacele cele mai sofisticate de deplasare: zborul.

Probabil datorita acestui lucru, materialul genetic al pasarilor este foarte bogat. La porumbeii domestici, al caror stramos comun este Columba livia (porumbelul de stanca) materialul genetic se grupeaza in aproximativ 86 perechi de cromozomi. Am folosit termenul de aproximativ, deoarece acesti cromozomi sunt greu de numarat (doar in momentul diviziunii celulare) fiind de forme si marimi foarte diferite.

Perechea de cromozomi cea mai studiata este cea a cromozomilor de sex, notata simbolic cu XY la femele si XX la masculi. Daca privim lucrurile mai in amanunt este vorba de fapt, de doi cromozomi identici la masculi si de un cromozom intreg (X) si un rest cromozomial (l-am putea numi cromozom atrofiat - Y) la femele. Acest rest cromozomial (Y) contine foarte putine informatii genetice. Daca am vrea sa fim non-conformisti am putea chiar sa afirmam ca femelele in loc de o pereche au numai un singur cromozom - X. Din punctul de vedere al geneticii culorilor acesta este un lucru foarte important, dupa cum vom vedea mai tarziu.

Culoarea penelor la porumbei este data de un singur compus chimic (melanina), a carei dispunere, densitate sau absenta da marea varietate a culorilor. Diferentele de asezare a pigmentilor in pene se datoreaza printre altele variabilitatii melaninei, adica a diferitelor forme (cristaline).

Sunt 3 culori de baza: albastru-negru, rosu dominant si brun. Am scris albastru-negru deoarece pigmentul este negru, dar dispunerea diferita in pene da nuantele de albastru, incepand de la gri deschis pana la negru.

Culoarea rosie dominanta e aceea a porumbeilor voiajori.

Sunt rase de porumbei de carne (Carneau, King) sau ornament care au o culoare rosie diferita de cea mentionata anterior si care se poate identifica ca rosu recesiv.

Culoarea bruna e o culoare foarte rara la porumbei voiajori. Raritatea se datoreaza caracterului recesiv fata de celelalte doua culori de baza.

Din punct de vedere genetic cele 3 culori de baza sunt produse de gene alele si se gasesc pe cromozomii de sex. Genele poarta informatia chimica a codului genetic. Fiind alele, inseamna ca pe un cromozom se gasesc in acelasi loc (locas - locus). Masculii avand 2 cromozomi, vor avea doua gene care codeaza culoarea. In schimb femelele nu poarta gena de culoare pe cromozomul atrofiat (Y), deci ele vor avea in codul genetic o singura culoare de baza.

Daca genele de culoare sunt de acelasi fel (doua albastre sau doua rosii), nu incape nici o indoiala asupra culorii porumbelului in cauza, in schimb cand avem doua gene ce codeaza culori diferite, se va manifesta culoarea care are un caracet dominant asupra celeilate.
Termenul de "dominant" sau opozitul lui termenul "recesiv" este o notiune arbitrara aleasa pentru a putea determina care insusire se va manifesta, atunci cand aceasta insusire este codata diferit de doua gene care pot fi alele sau nu.

De exemplu daca un porumbel are culoarea rosie, codarea culorii rosii este data fie de doua gene pentru rosu, fie de o gena de rosu si o alta gena de albastru sau de brun.
Cu acest exemplu am aflat deja, ca rosul e dominant asupra albastru-negru si asupra brun. La randul lui albastru-negru se manifesta cu caracter dominant in dauna culorii brun.

Prin definitie daca vorbim numai la modul general despre o insusire (culoare) ca are un caracter dominant (fara sa amintim asupra carui alt caracter), inseamna ca ne raportam la ceva. La porumbei toate insusirile se raporteaza la caracterele considerate de baza ale porumbelului de stanca. In cazul culorilor caracterul se raporteaza la culoarea albastra cu doua dungi negre pe aripi ale speciei salbatice.

Am amintit dungile de pe aripa, pentru ca un alt constituent esential al coloraturii este desenul penajului (solzatura). Desenul este codat de gene care nu se gasesc pe cromozomul de sex (gene autozomale). In cazul desenului, caracter dominant are solzatura mai intensa. Deci o coloratura gut inchis are prioritate fata de gut deschis.

Aceasta la randul ei se manifesta cu precadere fata de culoarea albastra (cu dungi), care in schimb este dominanta fata de albastru fara dungi pe capacele aripilor.

De multe ori un porumbel gut inchis (sozat inchis) este numit negru, dar negrul veritabil (catran) este o alta varianta genetica a culorii albastru-negru. La culoarea negru (catran) informatia genetica se intregeste cu o gena autozomala, cu caracter dominant (nu se gaseste pe cromozomii de sex, dar modifica culorile de baza) numita Spread in engleza.

Schimbarea adusa in culorile de baza consta in extinderea pe tot corpul a culorii din dunga cozii. La porumbeii albastri dunga cozii e neagra - de aici culoarea neagra. Aceasta gena autozomala asociata cu culoarea rosie, da o coloratie alb murdara sau cenusie (dunga cozii are aceasta culoare la porumbeii rosii).

Daca o insusire are un caracter dominant, pentru manifestarea ei e de ajuns ca dintre genele alele care o codeaza, numai una sa o poarte (genotip heterozigot sau homozigot - dominant). In cazul insusirilor recesive e necesar ca ambele alele care o codeaza sa fie de acelasi tip (genotip homozigot - recesiv de data aceasta).

Exemple de culori recesive sunt culoarea bruna, care e codata pe cromozomii de sex, culoarea rosu recesiv (codata autozomal) si culoarea alba (codata de asemenea autozomal). Caracterul recesiv al acestor culori explica raritatea lor.

Insumand cele spuse: un pui va avea o culoare recesiva, numai daca de la ambii parinti a mostenit aceeasi culoarea recesiva. Parinti nu trebuie sa aiba neaparat culoarea recesiva, pentru ca pot fi heterozigoti (culoarea recesiva e mascata de o culoare dominanta).

O alta varianta de coloratura raspandita la porumbei voiajori este culoarea cuc (grizonat).

Din punct de vedere genetic sunt doua tipuri de cuci: Almond (termen englez), intalnita mai ales la porumbei de ornament si Grizzle (termen englez), care e raspandit si la voiajori. Culoarea cuc (Grizzle) are caracter dominant. Imperechind porumbeii cuci un timp indelungat se poate obtine alb curat, dar acesta difera de cel recesiv prin faptul ca se mosteneste dominant, iar culoarea ochilor la porumbeii albi din cuc nu e neagra, ca la cei albi recesiv.

Mai nou se poate vedea si printre porumbeii voiajori culoarea mozaic (pigmentati rosu si albastru in acelasi timp), care e considerata de unii autori ca fiind produsa, de fecundarea ovulului de catre doi spermatozoizi cu bagaj genetic diferit.

Alte culori destul de des intalnite la voiajori sunt:

Opal - data de o gena recesiva autozomala

si variantele de dilutie a culorilor care pot fi legate sau nu de cromozomii de sex.

Tratarea mai pe larg a geneticii culorilor o gasiti si pe Internet la adresele:

http://www.angelfire.com/ga3/pigeongenetics/index.html
http://members.aol.com/tvoss1/genetik/index1.htm